TopRetete Forum

Cremele pentru torturi si alte dulciuri in gospodarie se pot executa de obicei prin urmatoarele tehnici.

1. Creme obtinute prin topirea fondantului (serbet) si amestecarea lui cu unt si alte ingrediente aromate.
2. Creme obtinute prin fierberea componentelor (faina, lapte, oua, zahar), apoi amestecarea lor ulterioara cu unt si ingrediente aromate.
3. Creme obtinute la rece prin amestecul bazei grase untul cu zahar. Ingrediente aromate (cacao, cafea, vanilie, suc de fructe si altele).

Cremele pentru torturi si alte dulciuri trebuie sa fie bine legate groase ca sa nu curga. Cu cremele obtinute se ung in straturi groase ca sa nu curga. Cu cremele obtinute se ung in straturi groase foile de blat, marginile tortului si se acopera de deasupra. De obicei cu alta culoare se “scriu” ani de aniversare, nume onomastice si altele.

La unele torturi cremele folosesc numai pentru umplerea foilor de blat si se glaseaza.

In alimentatia oamenilor, carnea de peste a jucat intotdeauna un rol important. Pentru a putea ilustra aceasta preferinta a consumatorilor, relevam cateva din calitatile nutritive ale acestui important aliment. Analiza compozitiei in proteine, grasimi, vitamine si saruri minerale a stabilit ca pestele depaseste continutul proteic al carnii de porc, oaie si chiar vita. De remarcat ca aceasta carne are si un continut foarte bogat in aminoacizi, in grasimi, aceastea dand carnii de peste putere energetica si proprietati hranitoare importante.

In compozitia complexa a carnii de peste exista mari cantitati de vitamine solubile in grasimi - grupul de vitamine A si B, precum si vitamine din grupul B1 si B2. Astfel, aportul de vitamine prin consumarea de peste este fireste mai recomandabil decat forma prelucrata.

Carnea de peste are si un bogat continut de saruri minerale - potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier - precum si oligoelemente - nichel, cobalt cu un rol deosebit in metabolism.

Decongelarea nu se face in apa calda sau in apropierea unor surse de caldura, ci lent, in decurs de circa 4 ore, la o temperatura de aproximativ 10 grade Celsius, luandu-se masuri ca pestele sa nu stagneze in sucul propriu (se va proceda la decongelare pe o sita sau pe un gratar), evitandu-se astfel dezvoltarea microorganismelor capabile sa produca toxiinfectii alimentare.

Tinand cont de necesarul energetic crescut al copiilor, tinerilor, oamenilor activi si al bolnavilor in convalescenta, se recomanda folosirea pestelui congelat in alimentatia acestora, tinandu-se seama de calitatile nutritive deosebite ale acestui aliment.

In literatura noastra de specialitate, despre sarmale se spune ca sunt “o mare traditie a bucatariei romanesti”. Bucataria romaneasca, aproape ca nu poate fi conceputa fara sarmale si mamaliguta. Marele scriitor Mihail Sadoveanu scria imaginand un ospatia in sec. al XVII-lea: “bulzisorii aurii” despre care.. “narile comesenilor dadea o buna instiintare”, iar scriitorul Ionel Teodoreanu, spre a oglindi nota originala a bucatariei romanesti,

scria… “Aceste sarmalute, adevarata sarmaluta moldoveneasca reprezinta beatitudinea deliciului fara efort…”

Bucataria noastra cunoaste o gama diversa de retete de sarmale: in foi de varza murata, sarmale in foi de stevie, spanac, potbal, vita de vie, tei, varza dulce etc. Umplutura se face nu numai din carne de porc proaspata sau afumata, dar si din piept de gasca, carne de vitel, carne de miel etc. Gustul si faima lor se datoreaza si vasului in care sunt fierte - oala de tuci dar mai ales din lut smaltuit. Cele mai gustoase sarmale sunt acelea care au carnea tocata cu satarul. De obicei, sarmalele se fierb cu o zi inainte de a se servi.